Yumeiho

YUMEIHO® este o metoda terapeutica bazata pe actiuni manuale efectuate asupra intregului corp uman in vederea pastrarii sau ameliorarii starii de sanatate; cuprinde circa 100 de manevre care se efectueaza asupra intregului corp al pacientului.
Este cunoscuta si sub denumirea de “Metoda de îndreptare a coxalelor, masaj si presopunctura” sau “Masaj special Oriental Saionji”, insa denumirea originala este TERAPIA YUMEIHO®.
TERAPIA YUMEIHO® consta in aplicarea metodica a unui ansamblu complex de procedee manuale si exercitii fizice in scopul restabilirii echilibrului functional al organismului uman, astfel fiind eliminate sau ameliorate o gama variata de tulburari care pot genera atat imbolnaviri acute cat si suferinte cronice.
Desi este o metoda conceputa pentru a fi aplicata preponderent in scop preventiv se numeste totusi terapie Yumeiho deoarece telul principal al acesteia este tratarea sau diminuarea cauzelor tulburarilor functionale care, in timp, pot genera suferinte cronice. De asemenea Terapia Yumeiho poate fi aplicata si in scopul prevenirii sau incetinirii evolutiei suferintelor deja prezente.
Procedeele terapeutice manuale, aplicate in scop profilactic sau corectiv in cadrul terapiei Yumeiho, constau in: tehnici de manipulare osteo-articulare si gimnastica mio-articulara pasiva; procedee de puncto-terapie (in principiu similare celor utilizate in presopunctura si reflexoterapie); tehnici si procedee speciale de masaj; elemente de stretching (intinderi, elongatii); metode de corectare respectiv echilibrare a posturii, ale mersului si staticii; exercitii de optimizare a biomecanicii aparatului locomotor, etc.
Indicatiile terapiei Yumeiho (indicatii generale):
  • Tulburari de statica si dinamica ale aparatului locomotor cum ar fi: asimetrii de bazin, cifoze, scolioze, hiperlordoze si combinatii si complicatii ale acestora (cifoscolioze, etc.); distributia necorespunzatoare a greutatii corpului la nivelul bazinului respectiv la nivelul membrelor inferioare (prevenirea patologiei induse de aceste tulburari sau ameliorarea patologiei prezente); rigiditate musculo-articulara, laxitate ligamentara; tulburari de mers, echilibru, statica, datorate cauzelor mai sus mentionate si a complicatiilor induse, etc.
  • Nevralgii si neuromialgii, indiferent de localizarea, substratul anatomo-functional si cauza acestora (cu exceptia cauzelor care se constituie in contraindicatii, vezi hernia de disc lombara cu sciatica): reumatismale, neurologice, posttraumatice, psihogene, afectiuni articulare, miozite, miofascite, miogeloze, celulite, nevrite si polinevrite, retractii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii si atrofii musculare de diferite cauze (centrale si periferice, neurologice si posttraumatice, postinflamatorii si postinfectioase etc.);
  • Afectiuni si suferinte ale aparatului cardiovascular, periferice si centrale: staze venoase si limfatice, cu edeme circulatorii periferice, ischemii vasculare periferice in stadii functionale, incipiente, hipertensiuni arteriale in stadii functionale;
  • Tulburari gastro-intestinale cum ar fi: tulburari functionale ale tranzitului intestinal de origine vegetativa, constitutionala sau ca urmare a dietei necorespunzatoare (tranzit intestinal diminuat, constipatia, diareea fara cauze infectioase), diskinezii biliare, staza pilorica (cauzata de stress), etc.
  • Afectari psihogene de diferite etiologii: multiple forme de nevroza astenica, spasmofilii, tetanii cronice, distonii neurovegetative;
  • Afectiuni dismetabolice: obezitate, diabet, guta;
  • Afectiuni din sfera ginecologica: hipotrofii si dezaxari ale uterului, ptoze, aderente, inflamatii cronice etc.
  • Pregatirea gravidei pentru nastere;
  • Pediatrie: anemii diverse, rahitism, sindroame hipoanabolice de diferite cauze;
  • Geriatrie: tratament de intretinere si stimulare a musculaturii scheletice, a articulatiilor si a metabolismului diminuat, etc. Dupa explorari paraclinice permisive (biologice, laborator etc.).
  • Stresul; tulburari induse de stres cum ar fi: insomnii, anxietate, agitatie, tensiuni musculare dureroase, oboseala cronica psihica si fizica, tulburari neurovegetative diverse, etc.; prevenirea aparitiei stresului sau a instalarii tulburarilor induse de stres; incapacitatea persoanei de a se relaxa.
  • Diminuarea sau chiar eliminarea efectelor nocive induse de sedentarism;
  • Pregatirea sportivului pentru performanta; recuperarea capacitatii de miscare si efort la sportivi.
  • Recuperarea pacientilor care au suferit imobilizari prelungite;
  • Ameliorarea, corectarea si cresterea ventilatiei pulmonare; in cazurile in care se diminueaza capacitatea ventilatorie prin rigidizarea cutiei toracice (contracturi musculare, artroze vertebrale toracale, etc.), sau printr-o respiratie incorecta (insuficienta).